La fel precum un sistem de inteligență artificială, noi interacționăm cu mediul înconjurător pentru a învață. Mintea noastră folosește interacțiunile umane pentru a se definii, a învăța și a crea o identitate capabilă să susțină viața și să maximizeze șansele de îndeplinire ale obiectivelor.
Pentru o mai buna înțelegere a modului în care funcționăm, este necesar să putem înțelege distincția dintre conștient, subconștient și inconștient la un nivel teoretic și practic. Pentru început, haideți să evaluăm bazele teoretice ale fiecărei părți.
Conștientul este acea parte rațională a minții noastre cu care conștientizăm realitatea înconjurătoare, cu ajutorul căreia luăm decizii, analizăm situații, acționăm și ne ducem la îndeplinire scopurile propuse.
Inconștientul este cel prin intermediul căruia acționăm prin instinct, intuiție.
Subconștientul este acela care asigură și controlează toate funcțiile biologice ale organismului nostru: respirația, digestia, bătăile inimii etc. Subconștientul gestionează și toate reacțiile și acțiunile pe care le facem în mod spontan fără a ne gândi la ele cum ar fi: condusul (mașinii, bicicletei), înotul etc.
Acum este important să conștientizezi că suntem compuși din mai multe părți care sunt șlefuite și influențate de interacțiunile cu mediul înconjurător. Haideți să evaluăm modul în care interacționăm cu mediul din jurul nostru.
Fiecare dintre noi trăim orice experiență prin cele 4 nivele interconectate pe care le deținem: cognitiv (gânduri), comportamental, emoțional și biologic. Cu alte cuvinte, când evaluăm o situație, gândim anumite lucruri despre ea, alegem să facem anumite acțiuni sau comportamente pentru a o gestiona, trăim anumite emoții în cadrul ei și nu în ultimul rand, în corpul nostru au loc anumite modificări.
Așadar, dacă ar fi să facem o evaluare completă a unei interacțiuni sociale, ar trebui să identificăm:
Latura cognitivă: ce schimb de informații a avut loc, cu ce scop, în ce ipostază.
Latura comportamentală: cum se evaluau subiecții? Cine era alpha și deținea controlul? Existau rapoarte de dominare/subjugare sau mai degrabă un raport de putere echilibrat? Cine a inițiat discuția (de obicei cel ce inițiază are mai puțină putere din punct de vedere social deoarece nu poate fi sigur că interlocutorul este interesat să discute despre acel subiect. A fost un schimb echilibrat de informații sau mai degrabă unilateral?
Latura emoțională: emoțiile pot fi definite ca ,,reacții afective ce oglindesc atitudinea noastră față de realitate, sistemul de apărare care are capacitatea de a ne modifica atenția, viteza de reacție sau comportamentul în general.”
Cum m-am simțit în timp ce a avut loc interacțiunea? Cum s-au simțit ceilalți? Au fost elemente care păreau că perturba starea emoțională a participațiilor? Persoanele prezente au fost empatice una față de alta ? S-a realizat o uniformizare a emoțiilor la nivel de grup sau mai degrabă fiecare și-a păstrat starea sa emoțională (unul vesel, altul trist)?
Latura biologică: cum s-a simțit corpul meu în timp ce a avut loc interacțiunea? Am avut o poziție deschisă a corpului? Am simțit tensiune în stomac? Ce pot spune despre limbajul corpului meu și despre limbajul corpului al celorlalți participanți? (creșterea/scăderea pulsului, tensiunii arteriale, mimica facială, microexpresii etc). Astfel, întregul nostru organism este activ, implicat și se adaptează în fiecare moment pe care îl trăim.
Așadar, pentru o evaluare completa a unei situații de interacțiune socială este necesar să analizăm cele 4 elemente enumerate mai sus pentru a dobândi o imagine de ansamblu cu privire la situație.
Acest articol este un extras din Supernatural – program de dezvoltare a intuitiei. Mai multe detalii aici
Abonează-te și dă like paginii de Facebook Andrei Ursachi . Pentru a fi pus la curent cu ultimele informații ce-ți vor putea fi de folos în viață și în afaceri te aștept aici pe blog.
