Intuiția: când este bine să avem încredere în instinctele noastre interioare?

Intuiția este des considerată ca fiind cheia către luarea unei decizii corecte. Ar trebui să ne ascultăm intuiția mereu? Sau este mai complicat?

Dacă ascultăm ce zice geniul Albert Enstein, răspunsul este „mereu”, fără niciun dubiu: „Cred cu tărie în intuiții și inspirații. Câteodată, pur și simplu simt că am dreptate, dar nu sunt conștient de asta”, a declarat Einstein pentru Saturday Evening Post în 1929. El a mai spus că este mult mai bine să ai încredere în acele instincte și să le testezi, decât să pierzi lucruri nefăcând asta.

Fizicianul nu era singurul care credea în această filosofie. Ascultarea intuiției a fost, aparent, una dintre principalele strategii adoptate de Coco Chanel: „Moda e în aer și este născută din vânt. Se intuiește”, a spus ea.

S-ar putea să recunoști senzația aceasta. De exemplu, fie îți cauți un apartament sau un nou loc de muncă, fie contești onestitatea cuiva, ai putea să simți dacă ceva este bine sau rău, fără să poți explica cu argumente acel sentiment. 

Suntem tentați să numim instinctele noastre interioare „misteriosul al șaselea simț”. Dar nu trebuie să căutăm explicații paranormale pentru a defini intuiția. În ultimele două decenii, psihologii și neurologii s-au străduit mult să identifice sursa sentimentelor interioare și ce rol joacă în viețile noastre. De-a lungul timpului, cercetările au identificat situații specifice în care intuiția ne conduce spre calea cea bună, dar și situații în care ne putem rătăci ascultând-o. 

Mintea din corpul nostru

Vom înțelege mai ușor știința intuiției dacă ne imaginăm un joc pe calculator. Participanții au pus pe tablă teancuri de cărți. De fiecare dată când unul dintre ei întoarce o carte, fie va primi un premiu în bani, fie va fi penalizat. La două dintre mese se vor oferi premii mai mari, dar și penalități la fel de mari, iar acest lucru înseamnă că după câteva ture, jucătorii vor fi în pierdere. La alte două mese, se oferă premii relativi mici și pedepse similare – aceasta fiind cea mai sigură cale pentru a câștiga. Participanții nu știu care dintre mese sunt mai profitabile. Dar după câteva încercări, oamenii încep să aibă o bănuială despre care mese duc spre profituri mai mari. Brusc, jucătorii au început să simtă, în inconștient, dacă vor avea câștiguri sau înfrângeri, chiar dacă nu au putut explica motivul pentru care fac alegerile.

Așa este și în viața reală. Când o persoană se apropie de o situație riscantă, corpul său îi răspunde cu o senzație de stres, manifestată prin accelerarea ritmului cardiac sau transpirație. Aceste schimbări bruște sunt de fapt avertismente pentru a ne împiedica să facem o alegere greșită și stau la baza instinctelor interioare pe care fiecare le avem.

Fără intuiție, oamenii pot intra în multe situații problematice. Unii pacienți cu probleme neurologice nu sunt capabili să își formeze instincte interioare. Fără această abilitate, ei rămân des blocați în procesul de „analiză” când trebuie să facă o alegere. Ma mult, când iau o decizie, ei nu sunt capabili să vadă riscurile existente. De exemplu, aceste persoane pot investi toți banii lor într-o idee de afacere, fără să aibă vreun sentiment că nu este bine, în timp ce alții vor avea un instinct puternic să nu facă asta. 

Astfel de observații ne arată că intuițiile noastre sunt o parte esențială în procesul de luare a deciziilor.

Ochiul din umbră

Studiile pentru detectarea minciunilor au arătat că sentimentele interioare pot juca un rol esențial în descoperirea adevărului. Oamenii tind să fie mai exacți când trebuie să-și dea seama de onestitatea cuiva dacă se bazează pe intuiție și nu încearcă să aducă argumente verbale. 

În unele situațiii, puterea și exactitatea intuiției noatre depinde de experințele prin care fiecare dintre noi am trecut în viață. Creierul caută, în mod inconștient, prin cunoștințele sale stocate, pentru a găsi cel mai bun răspuns la problemele noastre, fără ca noi să ne amintim în mod conștient amintirile precise, care alimentează acele sentimente.

Erik Dane, profesor de management la Rice University din Texas, a realizat un studiu în 2012: și-a rugat studenții să cerceteze o serie de genți realizate de designeri – unele dintre aceste genți fiind autentice și altele contrafăcute. 

Jumătate dintre participanți au fost rugați de profesor să-și ignore instinctele și să facă o listă cu toate trăsăturile observate de ei, care relevă faptul că o geantă este autentică sau contrafăcută. Restul studenților au fost îndemnați să se bazeze doar pe intuiție, pentru ca sentimentele lor să le ghideze judecata. Studenții au fost, de asemenea, întrebați dacă de obicei cumpără genți autentice sau contrafăcute. 

Participanții la studiu care și-au folosit gândirea analitică au avut rezultate similare: au identificat aproximativ aceleași genți autentice și, respectiv, contrafăcute. În schimb, studenții care și-au folosit doar intuiția au făcut diferența: expertiza a arătat au avut o acuratețe mai crescută cu 30% în indentificarea genților fake, decât cei care au fost doar analiști raționali. 

Vinod Vincent, profesor asociat la Clayton State University în Georgia, US, a avut rezultate similare în urma unui studiu realizat pe baza deciziilor de recrutare ale angajaților. Profesorul le-a prezentat participanților o gamă largă de interviuri cu diferiți candidați pentru locuri de muncă din domeniul sănătății și le-a cerut să ia cele mai bune decizii de cuviință. La fel ca în experimentul anterior, profesorul i-a rugat pe câțiva studenți să se ghideze după intuiție și alegerea lor să fie în funcție de prima impresie pe care candidatul le-a lăsat-o. Pe alți studenți i-a rugat să delibereze, să aleagă logic și analitic candidații potriviți, să ia în considerare toate aspectele și să ignore prima impresie. 

Pentru studenții care nu avut contact cu recrutarea anterior, ar fi fost mai ușor să se ia după intuiție, dar trebuiau să respecte regulile: să cântărească fiecare avantaj și dezavantaj al candidatului. Acesta nu era și cazul studenților din anii mai mari care deja aveau experiență ca recrutări în domeniul sănătății. Totuși, profesorul Vincent a descoperit că instinctul a funcționat cu mai mare acuratețe decât criteriile stabilite de el. Acesta a spus că experiența mai mare a recrutorului duce la alegerea celor mai buni candidați: „Dacă ești un expert, vei ști toate calitățile necesare unui bun potențial angajat, chiar dacă sunt greu de exprimat în cuvinte”, a spus profesorul.

Vincent sublinează că instinctele interioare ale oamenilor nu ar trebui să înclocuiască total gândirea analitică și ar trebui să fim conștienți de faptul că, unoeri, instinctele se pot înșela. Dacă există șanse ca rasismul sau sexismul să ne influențeze judecata, s-ar putea să fie periculos instinctul nostru. În general, cercetările confirmă că sentimentul intuitiv al unui expert poate fi o importantă sursă de informație și ar trebui să joace un rol esențial în procesul de luare a deciziei.

Nu gândi prea mult

Puterea deciziilor luate pe calea intuiției poate fi deosebit de importantă atunci când procesăm un volum mare de informații complexe, care sunt greu de reținut cu precizie. În astfel de situații, poate fi benefic să ne lăsăm puțin mințile să rătăcească în amintiri plăcute sau să viseze la locuri confortabile. După această pauză, creierul va aduna date și va lua mai ușor decizia potrivită. 

În mai multe serii de experimente, cercetătorii au prezentat concluzii legate de decizia cumpărării unui apartament. După ce și-au format prima impresie, participanții la studiu au fost încurajați să ia în considerare toate aspectele înainte să ia o decizie. Restul participanților li s-au cerut să nu-și folosească gândirea analitică și să-și distragă atenția cu alte lucruri decât căutarea de defecte ale apartamentelor. 

Surprinzător, cercetătorii au descoperit că participanții care au fost rugați să se gândească cu grijă la alegerea lor au reușit în număr mic să aleagă apartamente cel mai bune. Atenția exagerată acordată analizei diferitelor apartamente le-a întunecat judecata și au ales cele mai proaste locuințe. Ceilalați participanți, care au fost mai distrași, mai relaxați și au pariat pe intuiție, au ales cele mai bune apartamente.

În timp ce unele studii sugerează că putem să ne formăm prima impresie imediat, uneori pare mai avantajos să ne îndreptăm atenția spre alte activități, înainte de a lua o decizie. Potrivit psihologului specialist în sistemul cognitiv, Marlène Abadie, (Aix-Marseille University din Sudul Franței) această pauză permite subconștientului să vadă esența mulțimii de informații care tocmai i-a fost prezentată, fapt ce va crește acurateța judecății intuitive.

Această strategie ne poate fi utilă în multe scenarii, în care ne formăm impresii după asimilarea de informații, spune psihologul: „Ar putea fi relevant chiar când trebuie să alegem diferite produse care au foarte multe descriere la secțiunea atribuții – de exemplu: telefon mobil, laptop, Smart TV, canapea, frigider, cuptor”. În timp ce te afli la cumpărături și cauți aceste produse, ai putea să mergi să-ți iei o cafea, înainte să iei decizia finală.

Inteligența emoțională

Potrivit celor mai recente studii, calitatea capacității intuitive a unei persoane poate depinde de inteligența sa emoțională. Învățând să ne creștem IE-ul nostru, vom am o intuiție mai puternică.

Psihologii evaluează IE-ul din noi folosind o serie de întrebări care măsoară capacitatea oamenilor de a identifica emoțiile exprimate de către mimica feței altor persoane și capacitatea de a prezice schimbările în starea de spirit a cuiva, având în vedere unele circumstanțe date.

Jeremy Yip, profesor asistent de management la Georgetown University in Washington, DC a comparat performanțele oamenilor care joacă jocuri de noroc. În timp ce majoritatea jucătorilor păreau să aibă un nivel ridicat de stres când considerau că au ales aparatul „ghinionist”, oamenii cu IE scăzut ignorau mereu semnele pe care corpul încerca să le trimită. 

Acelor participanți cu IE scăzut părea că stresul le dă un imbold și mai mare să acționeze, să-și asume riscuri și să joace fix cărțile neprofitabile. Pur și simplu ei nu păreau că recunosc sentimentul interior de avertizare: „S-ar putea să fii interpretat greșit excitarea lor fiziologică ca emoție, astfel încât au hotârât să riște și mai mult”, spune Yip.

Din fericire, este posibilă educarea IE-lui. Anna Alkozei, University of Arizona in Tucson, US a creat un curs online, cu diferite module care i-au încurajat pe cursanți să se gândească mai atent la modurile în care diferitele emoții pot fi percepute și la felul în care sentimentele, cum ar fi excitarea fiziologică, pot influența luarea deciziilor. După 2 lecții pe săptâmână, pe parcursul a 21 de zile, participanții la curs au arătat progrese semnificative în urma susținerii unui test.

Dacă vrei să îți reglezi intuiția, în primul rând trebuie să intri în contact cu emoțiile tale, să te autointeroghezi cu grijă, să-ți dai seama ce simți, când simți și care este sursa acestor emoții. În timp, va fi mai ușor să recunoști când interiorul tău vrea să-ți transmită ceva, un semnal. 

Sentimentele interioare nu vor fi niciodată ușor de gestionat, dar cu exercițiu pot deveni un ghid important al vieții tale. În cazul în care ești interesat să afli mai multe despre cum funcționează intuiția și cum poate fi antrenată, te invit să dai click aici.